Afară e lumină şi e bine dar mai multă Lumină e în suflet, acum,
vineri, 29 noiembrie 2013
IARNA SIBIANA
vineri, 1 noiembrie 2013
TOAMNĂ SIBIANĂ
Copacul meu, minunea mea Vroiam să fiu mereu aproape de tine. Cât mai aproape! Mi-e bine când trupul se întinde lângă al tău într-o verticalitate perfectă. Universul curge prin vigoarea ta şi prin braţele mele. În ochii mei strălucesc stele, în frunzele tale luminează sori. Aş vrea să nu mai plec nicicând; Să nu mai cad, să nu mai plâng, să-mi las gândurile în voia vântului să fiu o clepsidră prin care universul îşi trece energiile vindecătoare, sau mai bine o piramidă de stele în care să ardă visele mele! Iar copacul meu, minunea mea, să devină şi el o stea. O stea arzătoare: Micul meu soare.
![]() |
| Copacul meu.... |
![]() |
| Minunea mea! |
![]() |
| Bucurie |
![]() |
| Umbre & Frunze |
![]() |
| Ocrotitori |
![]() |
| Verticalitate II |
![]() |
| Măreţie |
![]() |
| Siluete |
![]() |
| Decor cu frunză de aur |
![]() |
| Rug |
![]() |
| Altar |
![]() |
| Porţi? |
![]() |
| Ecranizare după Natură |
![]() |
| Explozie solară |
![]() |
| Meandru |
![]() |
| Obstacol |
![]() |
| Viaţă! |
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)































































